Blog: Motivare, Demotivare si Matematica
Va propun sa descoperim impreuna prin joc, legatura matematica dintre Motivare si Demotivare.
Imaginati-va un pahar cu vin din care s-a baut deja jumatate. Vinul ramas se afla la baza paharului, constituind factorul motivant, in timp ce aerul, care a luat locul vinului, ocupa partea superioara, constituind factorul demotivant.
Pentru refacerea nivelului de Motivare turnam iar vin in pahar, vin ce dislocuieste aerul, luandu-i locul.
Considerand ca referinta, volumul paharului - care este constant(C), exprimam matematic la momentul “i” variatia volumelor celor doua fluide vin / aer asociate Motivarii (M) / Demotivarii (D) sub forma relatiei:
Se impun urmatoarele observatii :
· relatia este valabila si pentru individ si pentru organizatie;
· consumul de Motivare genereaza Demotivare;
· se poate crea Motivare eliminand Demotivarea;
· variatia frecventa a celor doua volume de fluide din pahar asociate celor doua stari poate conduce la consum exagerat de alcool!
NOTA:
Cand vorbesc de Motivare, presupun ca nevoile existentiale primare individuale au fost satisfacute, atingandu-se nivelul de la care putem vorbi de Motivare. Pentru o buna intelegere puteti citi articolul http://www.rauflorin.ro/de-unde-poate-incepe-motivarea/
Publicat in data de 2010-07-16 de Florin Rau
Opinii:
Cristina Musat spune:
Teoretic, prima formula pare sa fie corecta. Practic, cred ca este insa mult mai complicata, macar pentru ca motivarea este dinamica in timp, si atunci in formula M ar fi mai degraba media motivarilor intr-o perioada de timp, iar D la fel.
Mai mult, daca la nivel individual ar fi totusi posibil de estimat elementele din formula, chiar si doar sub aspect calitativ, cum orice teorie despre motivare pacatuieste prin generalizari adesea nesustinute, la nivel de organizatie a doua organizatie nu mi se mai pare chiar deloc corecta. Rareori cineva se comporta similar in mod individual si in colectiv, pe termen scurt sau pe termen mediu/lung. Iar cum intr-o organizatie n-am putea aprecia decit comportamentele observate in interactiunea cu ceilalti, cred ca simpla insumare nu descrie corect relatia dintre motivare/demotivare si efectele vizibile.
Iar cum la nivel de organizatie se lucreaza de obicei cu modele, cine nu se incadreaza in tipologia specifica pentru modelul ales risca sa invalideze respectivul model si sa fie "respins" de "sistem' .
In medicina se spune ca nu exista boli, ci doar pacienti. Poate la fel ar trebui considerat si la nivel de organizatie - nu exista "resurse umane", ci doar persoane cu nevoi si asteptari specifice.
Florin Rau spune:
Buna Cristina,
Iti multumesc pentru feedback.
Ai dreptate, totul este dinamic, motiv pentru care am mentionat ca formula ce reflecta relatia Motivare / Demotivare a fost scrisa la momentul “i”.
Importanta mi se pare ideea constantei valorii ce exprima suma celor doua stari individuale. Evident, valorile pentru Motivare / Demotivare variaza in timp dar suma lor ramane constanta. De exemplu la un moment dat omul poate avea un nivel de Motivare 7 si unul de Demotivare 3 (10 in total), iar peste ceva timp, cand conditile se modifica, Motivare 4, Demotivare 6 ( dar tot 10 in total).
Formulele nu pun in valoare factorii ce influenteaza Motivarea / Demotivarea ci relatia dintre cele 2 stari.
Interactiunea dintre oameni modifica nivelul de Motivare/Demotivare dar in cadrul unei constante. E o idee. Ce crezi?
