Majoritatea angajatilor care nu au ocupat functii de conducere aspira mai devreme sau mai tarziu la promovarea in astfel de pozitii. Aceasta este in fapt motivatia care ii impinge pe oameni sa faca lucrurile bine, sa obtina performante si sa persevereze in actiunile zilnice.
Promovarile vin sa valideze competentele demonstrate ale angajatului si reusitele lui, de aceea le percepem cu totii ca fiind esentiale pentru cariera.
Fiecare persoana cu care discut despre activitatea profesionala pe care o desfasoara ajunge sa isi exprime nevoia de promovare, poate chiar sa marturiseasca faptul ca in multe situatii ar fi fost un sef mai bun decat seful pe care il are, ar fi procedat mai bine decat superiorul, etc.
Aceasta abordare arata ca in goana dupa atingerea obiectivelor de promovare, cei mai multi angajati omit sa analizeze obiectiv cat de bine s-ar descurca daca ar obtine pozitia manageriala mult dorita. Isi creeaza un set de asteptari pozitive cu privire la viitorul status profesional si risca astfel sa nu fie real pregatiti pentru postul de manager obtinut.
Studii din Managementul Stresului Ocupational arata ca managerii din linia de mijloc sunt cei mai stresati angajati dintr-o organizatie. Ei au responsabilitate atat fata de subordonati, cat si fata de top management. De acum nu sunt suficiente competentele tehnice, ci trebuie scoase la inaintare cele soft: de relationare, empatie, analiza, decizie, etc. Managerul va trebui sa gestioneze un set de emotii, reactii si situatii cu care poate nu s-a mai confruntat. Atentia trebuie mentinuta in egala masura pe activitatea proprie si pe cea a echipei din subordine. Nu mai sunt relevante rezultatele proprii; reusita se vede in rezultatele echipei. Apar asadar noi framantari si un efort de repozitionare mentala, nu doar profesionala.
Multi angajati nu reusesc sa se integreze pe o pozitie de management si obtin performante reduse fata de cele obtinute din pozitia de executie.
Este esential ca organizatia sa pregateasca terenul pentru promovarea unui angajat si sa analizeze in ce mod un angajat bun profesional poate fi sau deveni apt si ca manager. Este si mai important ca angajatul insusi sa analizeze oportunitatea promovarii in mod realist si sa decida care este momentul cand experienta si competentele ii permit sa urce o noua treapta ierarhica.
Acest FILMULET releva cel mai bine dificultatile cu care se confrunta cei care obtin pentru prima data o pozitie de manager.
 

Silvia MIHALEA

Consultant Resurse Umane

http://silviamihalea.wordpress.com/