Aceast articol analizeaza profilul generatiei Millennial (M), -cei nascuti intre 1978-1989- si impactul acesteia la locul de munca.

Ipoteza de la care se porneste este aceea ca asteptarile si comportamentul generatiei M sunt diferite de cele ale generatiilor anterioare, fapt care pune la indoiala mentinerea status quo-ului la locul de munca. Stima de sine inalta, anxietatea ridicata si nevoia din ce in ce mai scazuta de aprobare sociala, migrarea catre locus-ul extern al controlului, precum si asertivitatea pronuntata in randurile angajatelor, solicita modificarea unora dintre practicile actuale utilizate de catre manageri la locul de munca pentru a raspunde acestui profil generational.

Desi cerintele Generatiei M par a fi mult diferite fata de cele ale generatiilor anterioare, o mare parte dintre dorintele si ambittile acestora sunt similare cu cele ale parintilor lor (Baby Boomeri), atunci cand intrau pe piata muncii la aceeasi varsta. Drept urmare, exista deja o punte de legatura intre cele doua generatii, pe care Millennialii –ca angajati-  si Baby Boomerii  -ca manageri-  o pot folosi in avantajul ambelor parti. Pe de o parte, generatia M trebuie sa se acomodeze cu un nivel mai ridicat de formalitate, loialitate si risc decat a fost obisnuita pana acum. Managerii, pe de alta parte, trebuie sa inteleaga nevoia de flexibilitate a tinerilor angajati, sa ii ghideze si sa le ofere sarcini interesante. Desi nici una dintre aceste nevoi nu este imposibil de satisfacut, ambele parti trebuie sa inteleaga faptul ca schimbarile sociale se produc treptat, in baza unor negocieri continue intre generatii.